Systemic lupus erythematosus (SLE) is a chronic autoimmune disease with a complex pathogenesis. Many molecules have been evaluated in SLE, but there is still the need to establish a panel of biomarkers in order to identify as early as possible the patients at risk for SLE progression. The present study focused on the characterization of biochemical changes in γ-glutamyl cycle induced by oxidative damage and their relevance in SLE subjects. We developed a prospective, case control study that included 58 SLE subjects with cutaneous-mucosal, hematological and renal determinations, with stable treatment in the last six months, and 40 healthy subjects. All subjects with renal determinations of SLE underwent renal biopsy. In each subject, we evaluated the γ-glutamyl cycle activity (GSH, GSSG, GSH/GSSG ratio); oxidative stress (ImAnOx, Albumin), nitrosative stress (Direct Nitrite, Total Nitrite, Nitrate), carbonyl stress (4-HNE, Pentosidine), inflammation (IL-17A), angiogenesis factors (HIF1a, HIF2a, VEGF). The exclusion criteria were age younger than 18 years old, pregnancy, tobacco use, vitamin or antioxidants use, or stage 5 chronic kidney disease; any cardiovascular, hepatic, thyroid, gastrointestinal, or oncological disease; hyperhomocysteinemia and any viral or bacterial infections in the previous three months. Statistical analysis. All the results were analyzed using IBM SPSS Statistics 2015 and were presented as average value ± standard deviation. P < 0.05 was considered with statistical significance. We detected in SLE subjects compared to control: high levels of GSSG, nitrosative and carbonyl stress parameters, inflammation, angiogenesis related factors and low levels of GSH, GSH/GSSG. GSH was with 33.6% higher, while GSSG was with 28% lower in lupus nephritis compared with SLE subjects without renal impairment. In SLE group, negative correlations between GSH and electrophile metabolites levels (nitrite, nitrate, 4-HNE, pentosidine), angiogenesis markers (HIF1a, HIF2a, VEGF) and inflammatory parameters (IL-17A) were determined. Positive correlations were detected between GSH and studied antioxidants markers (ImAnOx, albumin). γ-Glutamyl cycle metabolism was dysregulated in SLE. γ-Glutamyl cycle acts as a redox active metabolic mechanism that plays an important role SLE pathology by inactivating electrophile metabolites, cytoprotecting, hypoxia regulation, inflammation, angiogenesis.
Hipercalcemia, definită ca un nivel al calciului seric >10,7 mg/dL, este relativ frecventă, afectând 1-2% din populația globală. Principalele cauze includ hiperparatiroidismul primar și malignitățile. Hipercalcemia poate avea o varietate de manifestări clinice, de la forme asimptomatice până la cazuri severe, care pot pune viața în pericol. Hipercalcemia pe termen lung poate duce la afectarea mai multor organe, în special a oaselor, rinichilor și sistemului cardiovascular. Prezentăm trei cazuri de hipercalcemie cu etiologii diferite. Primul caz este al unui bărbat de 60 de ani cu o tumoră paratiroidiană, evidențiată prin ecografie și scintigrafie, iar excizia chirurgicală și examinarea histopatologică ulterioară au confirmat un adenom paratiroidian. Al doilea caz este al unui bărbat de 69 de ani, cunoscut cu hiperparatiroidism primar și diabet zaharat de tip II, care s-a prezentat cu oboseală și edeme periferice. Al treilea caz este al unei femei de 58 de ani cu hipercalcemie secundară unui sindrom paraneoplazic asociat cu un carcinom mamar, confirmat histopatologic. Primul caz a evidențiat rolul PTH în apariția hipercalcemiei, cu imagistica sugerând o tumoră paratiroidiană drept posibilă etiologie. Al doilea caz a subliniat asocierea dintre patologiile endocrine, în special hipertiroidismul și hiperparatiroidismul, cu diabetul zaharat de tip II și bolile cardiovasculare. Al treilea caz a prezentat o hipercalcemie secundară sindromului paraneoplazic, cu malignitate determinând producția ectopică de proteină asociată hormonului paratiroidian (PTHrP). Tehnicile imagistice precum ecografia și scintigrafia sunt necesare pentru presupunerea diagnosticului de hiperparatiroidism primar, în corelație cu testele sanguine specifice, în timp ce hipercalcemia asociată cu malignitate necesită o abordare interdisciplinară. Identificarea precoce și managementul combinat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung, hidratarea și bifosfonații fiind pilonii principali ai terapiei. Intervenția chirurgicală pentru adenoamele paratiroidiene rămâne curativă, așa cum s-a demonstrat în două dintre cazurile noastre.
